Conferință Academia Heidi: Cum a fost azi la școală?

Cu această întrebare încercăm să ne reconectăm cu copiii noștri când ne întâlnim, ei după o zi de școală, noi după o zi la serviciu. Este întrebarea care cuprinde speranțele noastre legate de viața lor atunci când noi nu deținem controlul. Vrem să știm ce învață, dacă profesorul a fost mulțumit de prestația lui școlară sau nu, dacă relațiile de prietenie sunt liniștite și fără conflicte. Pe scurt, întrebarea aceasta cuprinde dorința părintelui ca viața copilului său să fie una bună și relaxată.

Review: We Should Hang Out Sometime

Josh Sundquist is a motivational speaker. And a vlogger. And a paralympic skier. And author of We Should Hang Out Sometime. In case you are not familiar with him, which I wasn’t, myself, until roughly two months ago, you would probably still have guessed by now, that being a paralympic skier entails him having some sort of disability. Well, yes, he is an amputee.

Review: The Curious Incident of the Dog in the Night-time

Most people define a murder as the act of someone taking another person’s life. But does this apply exclusively to people? Not if your name is Christopher, you’re 15 and you’re suffering from Asperger’s syndrome. If this is the case, killing a dog called Wellington by using a garden fork still qualifies as murder. And Christopher has to find out who did it. He doesn’t like novels, because they are not true, but he likes detective stories, because they use logic. So he is going to write a detective story while working out who killed Wellington, the dog.

Despre frumusețea ascunsă

Vineri 28 Octombrie, începând cu ora 18:00, Librăria Okian Brașov și Colegiul Național “Andrei Șaguna” vă invită la o întâlnire specială cu Gabriel Liiceanu, în cadrul conferinței “Despre frumusețea ascunsă”. Gabriel Liiceanu este unul dintre cei mai importanţi autori de “literatură personală” din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărţile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.

Recenzie: Curajul de a reuși de Ruben Gonzalez

Visează… luptă… câştigă! Trei cuvinte care arată bine pe hârtie, dar care, atunci când le aplici la viaţa de zi cu zi au un efect însutit. Sunt cuvintele care îl însoţesc tot timpul pe Ruben Gonzalez, argentinianul care a avut un vis extraordinar, acela de a deveni medaliat olimpic, vis pe care a reuşit sa îl împlinească. A participat la Olimpiadă nu o dată, ci de patru ori în patru decenii diferite, toate acestea în pofida sorţilor potrivnici şi a tuturor obstacolelor care s-au ivit pe drumul către împlinirea ţelului personal.

Campion naţional la sanie şi de patru ori medaliat olimpic, Ruben Gonzalez a început să se antreneze pentru prima dată la acest sport la vârsta de 21 de ani. Patru ani mai târziu participa la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Calgary. La 39 de ani, concura alături de sportivi de 20 de ani la Olimpiada din Salt Lake City, iar la 47 de ani concura la competiţia olimpică de la Vancouver.

Review: The Girl on the Train

A train that always stops in the same spot. And an alcoholic: Rachel. Whose life also got stuck in the same spot. Five years ago. When she was happy with her husband, Tom. When they were trying to have a baby.

Now, there’s not much left of that. Except the train that stops in front of a house neighboring her old one. And a happy couple that she sees daily, while riding the train to her imaginary workplace. Rachel lost her job about three months ago. Too drunk to work. Too drunk to even live decently. Drunk enough to become… our unreliable narrator.

Ce-am citit în Septembrie

E toamnă! Yey! Pentru mine lunile de toamnă sunt perfecte pentru lectură, mai ales dacă plouă… (ceea ce la Brașov se întâmplă destul de des) așa că am intrat în reading mood și în septembrie m-am delectat cu mai multe cărți despre care vă zic și vouă, așa pe scurt. Până acum am făcut o mică pauză de la thrillere, iar în septembrie am continuat în același stil, așa că mi-am petrecut timpul în compania altor genuri literare.

Am început cu The Book Thief de Markus Zusak, care, deși era de mult pe lista mea, cumva, o tot treceam cu vederea. Dar pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, am pus mâna și am citit-o. Și bine am făcut. O poveste spusă de Moarte într-un stil genial. O poveste a experiențelor trăite în anii regimului nazist și a unei fetițe pe nume Liesel și a familiei sale adoptive. Învață să citească în secret cu ajutorul lui Hans (tatăl adoptiv) iar apoi împarte pasiunea pentru cuvintele scrise cu Max, un evreu adăpostit de către familia ei. Încetul cu încetul, Liesel descoperă o libertate neînchipuită în cărți și în cariera sa de hoț de cărți. Este o carte emoționantă, cu subiecte grele și cu o atmosferă greu de imaginat pentru noi astăzi – merită să fie citită.